O femeie oarecare…un barbat oarecare

cuplu
Painting by Ivailo Nikolov

Dincolo de idealurile pe care fiecare femeie sau barbat le are referitor la partener, sta o nevoie…sau mai multe.

Dincolo de lucrurile materiale, palpabile, stau simturile, trairile si emotiile.

Dincolo de minte sta spiritul, sinele, esenta.

Este perfect normal ca in baza experientelor traite, a normelor sociale si a valorilor morale pe care le avem fiecare dintre noi, sa ne formam o imagine, o idee a partenerului alaturi de care sa stam (fie ca sedem  o perioada, ca parcurgem alaturi de el o buna bucata din drumul vietii noastre, fie ca nu ne vedem pasind alaturi de altcineva in afara de el/ea de acum inainte).

La fel de normal este sa si intalnim un suflet (sau mai multe), care in ciuda neconcordantei totale sau partiale cu aceasta imagine ideala, sa trezeasca in noi stari de euforie, exaltare, fascinatie, fara a fi capabili a gasi o ratiune, cel putin in prima faza.

Imi place sa ma uit la cei din jurul meu si sa ma observ pe mine in raport cu celalalt. Urmaresc sa dau mintea la o parte, sa ii dau o mica vacanta, sa o trimit “in concediu de odihna” si sa fiu atenta la mine, la ce simt, la ce experimentez in momentul relationarii si cateodata si dupa. Ma refer aici la tot soiul de relatii, dar ma axez in principal pe cele de cuplu, sau de parteneriat, asa cum imi place sa le numesc.

Lasand la o parte generalitatile, spuneam ca imi place sa fac interschimbarea (pe perioade scurte, cat sa nu imi pun in pericol existenta ­čśŤ ) intre minte si simtire. Imi permit sa simt fara sa interpretez sau sa rationalizez ce simt. Evit sa spun ca simt asta pentru ca…sau sa ma folosesc de binecunoscutul “da, dar…”. Nu! pentru cateva clipe, momente, minute, ore, doar simt.

Iar in momentul in care am inceput sa fiu atenta la corpul meu mi-am dat seama ca apar senzatii dintre cele mai diverse: de la modificarea pritmului respiratiei, la furnicaturi, de la incapacitatea de a inlocui zambetul de pe fata decat cu lacrimi de emotie, la tensiune musculara, de la senzatia de prea-plin la gol in stomac.

Asa ca mi-am format si eu un ideal al meu, nu material si nici rational, ci…senzorial.

Imi place sa simt tandrete in atingerea partenerului meu. Sa nu imi pese de curgerea timpului atunci cand sunt la adapostul bratelor lui. Imi place sa simt cum se smulge carnea de pe mine cand trebuie sa ne luam “la revedere”. Imi place cum ni se lumineaza chipurile atunci cand privirile ni se intersecteaza. Cateodata simt ca printre putinele momente in care respir cu adevarat sunt cele cand parca vreau sa sorb fiecare aroma de pe corpul lui.

Toate lucrurile banale pe care le facem impreuna capata cumva importanta. Pana si apa parca are alt gust. Si da, se schimba si gustul si mirosul, iar in jurul nostru culorile capata tarie si forta. Simt atunci ca lumea este un loc frumos si sigur doar pentru ca noi facem parte din ea.

Pentru ceva timp nu simt nevoia sa gasesc solutii pentru ca problemele nu exista. Ma bucur de linistea gandurilor sau ne punem reciproc intrebari pentru care putem sa nu asteptam niciun raspuns. Pentru cateva clipe timpul se opreste si suntem doar noi doi si Universul.

Cateodata inchid ochii si simt ca ma invart usor, usor. Alteori imi simt corpul greu cum se afunda la umbra lui. Sunt si clipe in care il simt si pe el dar si pe mine ca doi fulgi in zbor. Simt ca si cum din crestetul capului si pana in calcaie ar curge prin mine un rau proaspat de munte. Simt ca si cum as emana prin piele aromele tuturor plantelor salbatice si florilor de  camp. Simt ca al meu corp nu mai are limite clar definite si ma preling si ma contopesc cu ce este in jurul meu. Simt cum imi da energie si ma fascineaza fiecare secunda petrecuta impreuna, ca si cum tocmai aceea ar fi cea mai pretioasa pe care o am.

Langa un astfel de om imi place sa stau si, daca , la un moment dat am fost dispusa sa ma multumesc cu mai putin, acum nu mai sunt. Asta simt, ce am povestit mai sus, si imi doresc ca pe viitor sa simt cel putin la fel de mult si de bogat. La fel va doresc si voua!

Oricat de greu ar parea initial, dati liber mintii, rationalizarii, interpretarii, judecatii si doar fiti acolo cateva clipe, minute, ore, fiti in contact cu corpul vostru si vedeti ce simtiti atunci cand va este alaturi omul drag voua.

Pentru omul care a reusit sa trezeasca toate astea in mine…multumesc!

Drenajul limfatic

Manevre de drenaj limfatic se cuno┼čteau ├«nc─â din vechime, cu toate c─â nu se ├«n┼úelegea at├ót de bine func┼úionarea sistemului limfatic. Acum aproximativ 80 de ani, s-a pus la punct tehnica masajului pentru drenaj limfatic, tehnic─â ce se aplic─â ┼či ast─âzi ├«n cabinetele de masaj.

Corpul uman are dou─â sisteme prin care circul─â lichide: sistemul cardiovascular ┼či sistemul limfatic. ├Ämpreun─â, cele dou─â sisteme lucreaz─â pentru buna func┼úionare a celulelor. S├óngele duce c─âtre celule nutrimente, oxigen ┼či hormoni. Limfa, lichidul transparent care circul─â prin vase ┼či ganglioni limfatici are rolul de a colecta o parte din reziduurile organismului: celule moarte, toxine, ap─â, gr─âsimi, bacterii ┼či viru┼či.12050lymph

Situat in paralel cu sistemul circulator venos, sistemul limfatic asigura drenajul lichidelor extracelulare fara a fi in continuitate anatomica directa cu circulatia sanguina, cu care se integreaza functional. Totalitatea tesuturilor organismului, este scaldata de lichidul interstitial, constituit din lichide neresorbite de capilarele venoase (saguine si limfatice). Toate tipurile de substante hranitoare, dar si metaboliti si deseuri, pot fi schimbate intre sange si tesuturi, prin intermediul acestor lichide extracelulare. Lichidul interstitial este la originea limfei, care capata aceasta denumire in momentul in care patrunde in vasele limfatice.

Sistemul limfatic nu are propriul mecanism de pompare, ca cel sangvin, dar vasele limfatice sunt prev─âzute cu supape care nu las─â lichidul s─â se ├«ntoarc─â. Dac─â ├«n sistemul limfatic apar blocaje, ganglionii limfatici se pot umfla ┼či sistemul nu-┼či mai ├«ndepline┼čte func┼úia de detoxificare a celulelor.
Iată câţiva factori care pot contribui la o slabă circulaţie limfatică:

  • sedentarismul, respectiv statul prelungit pe scaun sau ├«n pozi┼úie orizontal─â;
  • interven┼úiile chirurgicale ├«n zone unde se afl─â ganglionii limfatici;
  • problemele endocrine ┼či renale;
  • ciorapii, lenjeria ┼či hainele mult prea str├ónse pe corp.

O circula┼úie limfatic─â defectuoas─â duce la edeme ÔÇô umfl─âturi ale unor p─âr┼úi ale corpului, mai ales ale bra┼úelor ┼či picioarelor. Drenajul limfatic este una dintre metodele care restabilesc circula┼úia limfei ├«n organism. Unul dintre pionierii drenajului limfatic, dr. Emil Vodder, descoperea ├«n 1930 c─â pacien┼úii lui francezi bolnavi de sinuzit─â aveau ganglionii inflama┼úi. El ┼či-a dat seama de importan┼úa sistemului limfatic ┼či a experimentat c├óteva serii de mi┼čc─âri care au avut efect de decongestionare ┼či de stimulare a imunit─â┼úii. Dup─â 6 ani, pusese deja la punct tehnica masajului pentru drenaj limfatic care se folose┼čte ┼či ast─âzi ├«n cabinetele din ├«ntreaga lume.Drenajul-Limfatic-ÔÇô-Detoxifierea-Limfei-Prin-Masaj-╚Öi-Tratarea-Edemelor

La ce afecţiuni ajută drenajul limfatic?

  • edeme
  • sinuzite, amigdalite, farin-gite
  • reumatism
  • bron┼čite, astm
  • escare ┼či pl─âgi
  • pentru detoxifiere
  • dup─â opera┼úii, ├«ndeosebi dup─â cele de cancer

Efectele drenajului limfatic:

1. Anti-edematos (edemele sunt provocate de stagnarea sangelui in vene sau de prezenta unei cantitati mari de clorura de sodiu si apa in sange; de obicei, edemele sunt localizate la nivelul picioarelor si al mainilor).

2. Cicatrizant
Drenajul limfatic mareste numarului de celule constructoare si elimina substantele iritante; cu cat este mai crescuta cantitatea de limfa din jurul unei rani, cu atat vasele limfatice afectate sunt stimulate sa se vindece.

3. Imunizant
Drenajul limfatic stimuleaza fabricarea de anticorpi; este, de asemenea, regenerant (util in cazul unei pieli uscate, descuamate).

4. Relaxant (la nivelul musculaturii si nu numai); stimulant la nivelul microcirculatiei.

5. Detoxifiant
Drenajul limfatic reduce retentia de apa si elimina celulita edematoasa.

In drenaj, miscarile sunt lente, delicate si armonioase. Specialistul trebuie sa respecte ritmul cardiac, masajul incepand totdeauna cu gatul, unde este punctul de intalnire al sistemului sangvin si al limfei. Se recomanda serii de minimum 10 sedinte (de doua ori pe saptamana).

Sursa:

http://sanatate.bzi.ro/5-beneficii-ale-drenajului-limfatic-2779

http://practicsanatate.revistaioana.ro/drenajul-limfatic-o-terapie-cu-multe-beneficii.htmlDSC_0728

Masajul somatic

Masajul reprezinta un ansamblu de procedee de prelucrarea metodica a partilor moi ale trupului prin procedee manuale , mecanice sau combinate , in scop fiziologic , profilactic si terapeutic.

1.Scopul fiziologic  vizeaza imbunatatirea proprietatilor fizice ale tesuturilor, stimularea functiilor organismului (indeosebi a circulatiei de intoarcere sangvina sau limfatica prin vasele de singe).

2.Scopul profilactic se refera la pastrarea si imbunatatirea sanatatii, cresterea rezistentei  organismului la factorii patogeni (virusi, microbi, etc).

3.Scopul terapeutic este atins prin tratamente complexe de recuperare in stare de boala.

Multa vreme lucrarile de specialitate au limitat actiunea generala a masajului asupra tesuturilor ca fiind exclusiv de natura mecanica, fiind benefica asupra mobilitatii si elasticitatii lor, asupra circulatiei si a limfei in vasele sanguine.

Studiile moderne au evidentiat influenta reflexelor locale si generale, in felul acesta putindu-se explica de ce actionand asupra unor zone ale corpului, se produceau ameliorari ale unor afectiuni instalate in alte zone ale acestuia si chiar ale functionarii diferitelor aparate sau organe. A aparut astfel teoria terapiei segmentare vegetative (sistemul nervos simpatic si parasimpatic), iar baza teoretica a masajului a inceput sa fie construita in principal de influente neuroreflexe asupra sistemului nervos central si, in al doilea┬á rand, de factori umorali, care se influenteaza reciproc astfel incat, se dovedeste ca scoarta cerebrala nu este numai organul reflexelor conditionate, ci si ÔÇťautoritateaÔÇŁ de reglare, care determina toate procesele biologice si biochimice ce au loc intr-un organism viu.

Masajul este o arta in filozofia orientala si facea parte din cele 64 de arte necesare desavarsirii fiintei. Aceasta arta presupune simtul vindecarii, in care senzitivitatea atingerii si perceptia intuitiva este o comunicare subtila non-verbala, o impartasire a energiei de a experimenta bucuria relaxarii si a linistii universale.

Scopul masajului este profilactic, reprezinta metoda eficienta pentru prevenirea bolilor, prelungirea vietii si incetinirea procesului de imbatranire.

Realizat cu scop terapeutic, el trateaza diferite afectiuni si  dezechilibre patologice din organismul uman. Actioneaza asupra corpului in intregime, imbunatatind circulatia sangelui si a limfei, determanind modificari in circulatia sangelui, imbogatind-ul cu oxigen pana la 10 -15%. Masajul ajuta la detensionarea muschilor contractati si-i stimuleaza pe cei slabiti, marind eficienta miscarii, grabind recuperarea dupa oboseala ce survine in urma efortului, marind secretiile si excretiile corpului (sucuri gastrice, saliva, urina, transpiratia), ceea ce duce la eliminarea sporita de azot, fosfor anorganic si clorura de sodiu. Mareste rata metabolica ,capacitatea celulelor corpului de a folosi la maxim nutrienti, digestia completa a celulei.

Masajul echilibreaza sistemul nervos prin actiunea calmanta sau stimulativa, in functie de ce este necesar in momentul respectiv, influenteaza organele interne prin stimularea directa a nervilor care controleaza organele interne. Vasele de sange ale acestora se dilata si permit alimentarea marita cu sange.

Masajul poate ajuta in orice sport sau forma de exercitiu, ajuta la reducerea oboselii fiziologice si la recuperare dupa extenuarea din cauza sportului sau a altor forme de efort.

Prin masaj  actionam eficient pentru eliminarea stresului. Stresul faciliteaza eliminarea de hormoni care provoaca o vasoconstrictie (starea generala de inchistare), iar acesti factori pot provoca: migrene, depresie, ulcere peptice (ulcer gastric). 80%din bolile legate de stres , printr-o terapie calmanta si relaxanta (masaj) pot fi contracarate; aceste efecte nedorite aproape ca dispar instantaneu in urma masajului, astfel organismul este pregatit sa lupte impotriva bolilor si a factorilor ce determina boala.

Alt efect al masajului este cel psihologic, el indepartand prin simtul tactil, preocuparea constanta a mintii cu ÔÇťproblemeÔÇŁ ale vietii cotidiene. Detensionarea musculara, ca urmare a masajului, poate conduce la eliberarea emotiilor, astfel incat durerile de cap , insomnia, tulburarile digestive, constipatia, artrita, astmul, precum si durerile minore sunt ameliorate┬á sau chiar vindecate in urma terapiei prin masaj (masoterapia).masaj